Nwanda: Ăștia nu-s vrăjitori, sunt scamatori, impostori, cartofori care-mi servesc vrăjeală
Dar vezi tu, că am prea mulți ani de școală, școala vieții care-i cea mai dură
Fără-ndoială, n-am încredere în nimeni, sunt suspicios
Când W nu mai e prostul care a fost
Deci, fii serios și ia-ți înapoi osul de ros
Că nu halesc jumătăți de măsură sau resturi, boss.
Nu-i loc de sinceritate, adevăru-i un bumerang
Se întoarce, te lovește pe neașteptate, zdrang!
De-aia scriu voalat, forțat să mă exprim nuanțat,
Într-o lume a nuanțelor, unde totu-i trucat.
Că lumea adoră povești, adoră când rostești
Minciuni frumoase, deci, trebuie să-nveți să-i prostești
Scopul scuză mijloacele, nu-i cazul să te urăști
E ok atâta timp cât tu știi cine ești
Și atâta timp cât nu o arzi ipocrit,
Când te uiți în oglindă, ești sincer cu tine, știi de unde ai pornit,
Și admit că uneori mint în mod voit,
Da-s nevoit când în mod vroit te fac fericit
Și am obosit să te iau pe drum ocolit
Ca un șofer de taxi școlit ce îți servește un discurs încâlcit
Deloc explicit, evit să dau de bănuit,
Te asigur, că în mod negreșit te-ai păcălit singur.
Deliric 1: Lasă-mă să te mint, că te mint frumos,
Realitatea nu e roz, nu-i pe roți, n-are rost
Să îți zic tot ce știu, să îți zic tot ce vreau
Mai bine să te mint decât să îți zic pe șleau. x2.
Nwanda: Rostesc cuvinte magice în contexte tragice
Expun teorii, filosofii, metode practice,
Vin cu remedii, rețete clasice pentru răni noi
Dar tu respingi tratamentul și te superi degeaba
Și suferi în zadar și iar trebuie să schimb placa
Să îți zic cuvinte ce par nuferi albi care răsar peste un lac murdar
Să torn un pic de miere într-un pahar cu amar.
Lasă-mă să te mint, că te mint frumos,
Cuvintele n-au cost, de aia sunt generos,
N-are rost să încerc să recunosc, sunt orgolios,
Și destul de anxios cât să mă pun la adăpost
Nu te aștepta să mă dau de gol, mintea îmi e călăuză
Atunci când sufletu-i chior.
Jucător cu vechime ascund în interior,
Lucruri ce nu trebuie spuse, adevăruri ce dor.
Nici un gest ce trădează, nimic ce se citește,
Am instincte care mă apără, intuiție care îmi vorbește
Peștele ăsta-i alunecos, îl scap printre dește.
De ce am minte, cine pe cine păcălește?
Nu-ți spun ce cred, nu-ți spun ce simt
Îți spun doar ce vreau eu să știi, te mint.
Îți spun doar ce vrei tu să-auzi și-n schimb,
Deliric 1: Îmi doresc doar să te văd zâmbind.
Lasă-mă să te mint, că te mint frumos,
Realitatea nu e roz, nu-i pe roți, n-are rost
Să îți zic tot ce știu, să îți zic tot ce vreau
Mai bine să te mint decât să îți zic pe șleau. x2
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea de a proteja pe cineva de realitatea dură prin minciuni frumoase. Artiștii dezbat necesitatea de a ascunde adevărul pentru a menține fericirea și iluzia, chiar dacă asta înseamnă manipulare.