Merg pe drum și mă gândesc:
Trec anii și-mbătrânesc,
Trece viața ca un vis
Și n-am gustat-o de-ajuns,
Trece-o zi și-nc-o zi,
Cum sunt azi mâine n-oi fi.
Azi sunt tânără, iubesc,
Cânt și lumea-nveselesc,
Dar mâine mă bate bruma
Și mă părăsește lumea.
S-a dus toamnă după toamnă,
Dar inima tot mă-ndeamnă
Să dau toți anii-ntr-o seară
Pentr-o zi de primăvară,
Acum știu ce-nseamnă viața
Și să prețui’ tinereța,
Acum știu cum să iubesc
Și viața cum s-o trăiesc.
Sensul versurilor
Cântecul reflectă asupra trecerii timpului și a regretului de a nu fi trăit viața la maximum. Vorbitorul își dă seama de valoarea tinereții și a iubirii, dorindu-și să schimbe anii trecuți pentru o singură zi de primăvară, simbol al renașterii și al speranței.