Niculina Stoican – Fire-Al Naibului de Deal

Of, of, fire-al naibului de deal
Ce mai voinicel eram
Când pe tine te suiam
Și deloc nu hodineam
Of, of, și când ajunsei în vârf
Stăteam și oftam din piept adânc
Cine am fost și acum cum sunt
Eu mă uit, dealul e tot atât
Dar eu am îmbătrânit,
Dar eu am îmbătrânit, măi.
Of, of, primăvara e noaptea mică
Nu-i de dus la ibovnică,
Nu-i de dus la ibovnică.
Când e luna lunii martie
Atunci sunt nopțile mari
Și stai cu mândra cât îți place
Și ziua nu se mai face,
Și ziua nu se mai face.
Of, of, până oi trece pe la toate
Trecu noaptea de jumate,
Trecu noaptea de jumate.
Eu când să ajung mândro la tine
Se făcu de ziua bine
Și-s ostenit ca un câne
Pune plapuma pe mine.
Nu fii mândra supărată
Oi veni și altădată,
Oi veni și altădată.
Of, of, dacă n-oi putea veni diseară
Lăsate de mâine seară
Că ți-oi veni roaga iară
Și ți-oi fi de trebuială.
Și-o fi timpul tot așa, măi
Și ne-om iubii cât om vrea
Și oi veni iar la mata, măi.
Of, of, de-ar avea mândrele minte
Și când oi muri
Să mă cânte, cu trei zile mai nainte
Că le-am fost ca și un părinte.
Of, of de îmbrăcat le-am îmbrăcat
Câte un gălbior le-am dat
Și pot să mor împăcat.