Pietre-n cale, mereu pietre
Nimeni, bezna, nu mă îndreaptă
Până la tine nicio piatră
Nu mai vrea să-mi fie treaptă
Până la tine nicio piatră
Nu mai vrea să-mi fie treaptă.
Pietre sunt și iarăși pietre
Pe poteca mea de dor
Greu se lasă, greu se lasă
Dumnezeul pietrelor
Greu se lasă, greu se lasă
Dumnezeul pietrelor.
Lung e drumul, ceasul lung
Mă rog, mă rog într-una
Noaptea să-mi ajute luna
Până la tine să ajung
Sensul versurilor
Piesa descrie o călătorie dificilă, presărată cu obstacole, spre o destinație incertă, dar dorită. Călătorul imploră ajutor divin și speră ca noaptea și luna să-i lumineze calea.
