Nu fi, bade, necăjit,
Toate-s cum a fost ursit,
Orice-ai face și-ai încerca
Soarta nu ți-o poți schimba.
Când ți-e dragostea prea bună,
Nu ți-e dat să fii-mpreună,
C-așa-i în viață făcut
Ce-i frumos nu ține mult.
Vremea dragul ni l-a luat,
Numai gândul a rămas,
Amândoi, bade, am greșit
Și viața ne-a despărțit,
Unde te-ai duce, orice-ai face
Dragostea n-o poți întoarce.
Sensul versurilor
Piesa exprimă acceptarea fatalistă a unei despărțiri, subliniind că soarta nu poate fi schimbată și că dragostea pierdută nu se mai poate întoarce. Versurile reflectă regretul și melancolia față de timpul scurt al fericirii.