Cin’ iubește să iubească,
Cine nu, să nu-și dorească,
Că eu dacă am iubit
Nu știu ce bine-am zgodit.
N-am iubit cum se iubește,
Am fost foc ce pârjolește,
Pentru drag am ars ca para,
M-am topit mireu ca ceara.
Și când dragul m-o lăsat
Inima-n rană mi-o dat,
De durerea ce-am avut
Carnea de pe mine-am rupt,
Părul mi l-am despletit,
Moartea mi-aș fi arvunit.
Sensul versurilor
Piesa descrie suferința profundă cauzată de o iubire pierdută. Naratorul exprimă durerea intensă și dorința de a scăpa de suferință, ajungând chiar să se gândească la moarte ca o eliberare.