Se întâmplă câteodată,
Fumând țigara la fereastră
De mână un băiat și o fată
Îmi amintesc iubirea noastră
Când încet vântul adie,
Pun mâna la inimă
Din privirea mea pustie
Mai curge o lacrimă
Ref:
Mi-ai lăsat o floare-n glastră
O țin să nu ofilească
Parfumul ei să-mi aline
Când doru’ de tine-mi vine.
Mi-ai lăsat o floare-n glastră
O țin să nu ofilească
O ud cu lacrimi de iubire
Că-ți ține locul lângă mine.
Noaptea când încerc s-adorm
Oftez că somnul nu îmi vine
Vreau să cred că nu mi-e dor
Dar încă eu mai țin la tine
Când încet vântul adie,
Pun mâna la inimă
Din privirea mea pustie
Mai curge o lacrimă
Ref:
Mi-ai lăsat o floare-n glastră
O țin să nu ofilească
Parfumul ei să-mi aline
Când doru’ de tine-mi vine.
Mi-ai lăsat o floare-n glastră
O țin să nu ofilească
O ud cu lacrimi de iubire
Că-ți ține locul lângă mine.
Se întâmplă câteodată,
Fumând țigara la fereastră
De mână un băiat și o fată
Îmi amintesc iubirea noastră.
Noaptea când încerc s-adorm
Oftez că somnul nu îmi vine
Vreau să cred că nu mi-e dor
Dar încă eu mai țin la tine.
Când încet vântul adie,
Pun mâna la inimă
Din privirea mea pustie
Mai curge o lacrimă
Ref:
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul și regretul după o iubire pierdută. Protagonistul își amintește de momentele frumoase și păstrează o floare ca simbol al iubirii, udând-o cu lacrimi și sperând să aline dorul.