Tot sigur fără lumini pe calea întunericului
Ambianța mea crește dar eu rămân mic
Prea multă băutură și prea puțin râs
Nimic mai mult de mâncat și am făcut nopțile complete
De ce îl văd dacă nu e?
De ce îl văd dacă nu mai e de mult?
O nouă zi începe
O speranță nouă
Un nou capitol
Un sfârșit reînnoit pentru mine
Dar rolul meu va muri după
Acum deja m-am eliberat căci trebuie să plec
Picturile din trecut reușesc zi și noapte
Să văd râsul și plânsul tău de la țelurile trecute sper scrumuri curățând
Ținta vieții mele există încă
De ce îl văd dacă nu e?
De ce îl văd dacă nu mai e de mult?
O nouă zi începe
O speranță nouă
Un nou capitol
Un sfârșit reînnoit pentru mine
Dar rolul meu va muri după
Acum deja m-am eliberat căci trebuie să plec
Eu nu am știut să fiu dificil
Întotdeauna am fost singur pentru a fi unit cu tine
Unu mie îmi plăcea să fiu cu tine
Doi întotdeauna ai vrea toate căile pentru a lua
Dar acum tu îmi stai în drum
Te-ai pierdut singura speranță
Să strige la imaginea din oglinda mea
Urletul de corn prăbușirea ta înaintea pietrei de mormânt
Este mult mult prea mult pentru mine
Să țin în mână certificatul tău de moarte
Eu mă rog pentru el să mă vadă și să mă simtă
Ai promis că mă vei influența și mă vei ajuta
Pentru că viața mea e o încurcătură
Fără a fi unită cu mea mai frumoasă ființă din toate timpurile?
O nouă zi începe
O speranță nouă
Un nou capitol
Un sfârșit reînnoit pentru mine
Dar rolul meu va muri după
Acum deja m-am eliberat căci trebuie să plec
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentele de pierdere și eliberare după moartea cuiva drag. Vorbitorul caută speranță într-un nou început, dar este încă bântuit de amintirea persoanei pierdute și de promisiunile nerespectate.