Strofa 1: Știu că niciodată tu n-ai fi crezut să fiu lângă tine atât de fericit. Te caut întruna, plâng și mă gândesc, nu mai am putere să pot să răzbesc.
Pre-refren: Diminețile nu sunt, nu sunt la fel fără tine. Nu-ți mai văd chipul frumos în patul meu cu mine și nici nopțile nu sunt așa cum erau cu tine și sufletul meu te ține mereu.
Refren x2: Cine mă mai strigă, iubire? Cine mă mai sună noaptea? Cine mai vine pe la mine, să-mi fure iar liniștea?
Strofa 2: Mă chinuie gândul că n-ai să mai vii, să-ți mai văd pașii-n nopțile târzii. Cât să am putere să te mai iubesc, cu atâta durere cât să mai trăiesc.
Pre-refren: Diminețile nu sunt, nu sunt la fel fără tine. Nu-ți mai văd chipul frumos în patul meu cu mine și nici nopțile nu sunt așa cum erau cu tine și sufletul meu te ține mereu.
Refren x2: Cine mă mai strigă, iubire? Cine mă mai sună noaptea? Cine mai vine pe la mine, să-mi fure iar liniștea?
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și disperarea unei persoane după o despărțire. Naratorul se simte pierdut și chinuit de amintirea persoanei iubite, întrebându-se cine îi va mai oferi afecțiunea și liniștea de odinioară.