Și poți să spui că-i la mine și să-mi trimiteți o grămadă de inimi pe chat
Dar ne minți când totu-i o minciună și de-aia unul din noi mai umblă beat
Ți-am zis de la-nceput că dacă mă vei răni, mai fac rafale
Că sunt poetul ne-nțeles de nimeni, unde spuneai că-l înțelegi, se pare..
Schimbă-ți parfumul, ia toate amintirile și pleacă
Tu mă vrei, eu nu știu ce vreau, aceeași placă seacă
Și trebuia să-ți spun că nu mai țin la nimeni, la tine
Pe când ironia sorții e că nu mai ține nimeni la mine
Că după un deceniu de viață, am umblat prin negurile vieții
Halal invenții, când iubirea e singura ce mai topește urmele gheții
Dezgheață-mă de ură, dezgheață-mă c-un amărât de „bună”
Luna asta mă face să urlu, doar ca să alimenteze pasiunea nebună
Și mă uit în gol paralizat de o stare hipnotică
Toate c-ai auzit de mine și ți-am stârnit o fantezie erotică
Doar așa se explică atracția asta față de cei
Care cresc cu javrele de mici copii și vor să moară lei!
Că am trecut prin Școala Vieții și pot să-ți dau atâtea lecții
Muzica e religia și noi, frate, cred că suntem adepții
Ce-mi plac jocurile când tu mă cauți și nu mă vei găsi
Că vreau să-mi bat joc mai întâi de dragostea ta falsă înainte de a părăsi
Plutonul, în care este pace, în curând război..
A fost vorba doar de unu-n cuplu, niciodată doi
Și nu-mi mai spune că n-am timp, că pe timpul meu muncesc
Cea mai mare minciună mi-o spui de câte ori ai ocazia
Dar eu să știi că nu iubesc!
Sensul versurilor
Piesa exprimă deziluzia și cinismul față de iubire și relații. Naratorul descrie o relație toxică, marcată de minciună și jocuri, și își exprimă dorința de a se elibera de trecut și de sentimentele negative.