„Frunză verde-o viorea, măi
Tra lai la la la la la lai lai
Unde te duci, mândruța mea, măi?
Tra lai la la la la la lai lai”
„Peste Dunăre trec iară
Tra lai la la la la la lai la
S-adun flori de sălcioară
Tra lai la la la la la lai la”.
„Dară mie ce-mi aduci, măi?
Tra lai la la la la la lai lai”
„Nuferi albi și buze dulci, măi
Tra lai la la la la la lai la”
„Spune, mie ce-o să-mi dai?
Tra lai la la la la la lai lai”
„Gura mea și flori de mai
Tra lai la la la la la lai la”.
„Am să viu, dragă, pe seară,
Tra lai la la la la la lai lai
Cu o luntre mai ușoară
Tra lai la la la la la lai lai
Să ne-ntâlnim amândoi
Peste Dunăre, -n zăvoi
Tra lai la la la la la lai lai”.
Păsările amuțeau, măi
Tra lai la la la la la lai lai
Florile îmi adormeau, măi
Tra lai la la la la la lai lai
Stelele mi s-ar fi stins
Tra lai la la la la la lai lai
Cărarea s-ar fi ascuns
Tra lai la la la la la lai lai
Stelele mi s-ar fi stins
Tra lai la la la la la lai lai
Cărarea s-ar fi ascuns
Tra lai la la la la la lai lai
Sensul versurilor
Un cântec popular despre dorința și promisiunile într-o relație. Protagonistul întreabă unde pleacă iubita sa și ce îi va aduce, exprimând dorința de a se întâlni într-un cadru natural romantic, pe Dunăre.