Narcis De La Barbulesti – E Plină Lumea de Falsuri

De câte ori mă sună câte un om,
Mi-e frică să răspund la telefon,
Ma sună să mă întrebe dacă-s bine,
Știu că toți vor ceva de la mine.
Un telefon eu nu am dat să cer,
Poate am fost bolnav și singurel,
La mine sună toți ca la centrală,
Dar nici eu nu-s banca mondială.
Refren:
E plină lumea de falsuri,
Sună doar când au necazuri,
De parcă eu n-aș avea
Dar nu spun la nimenea.
Orice om are probleme
Și rege poa’ să se cheme,
Și-ale mele poate-s grele
Dar trec eu prin ele. X2.
I-aș întreba pe toți numai atât
Pe toți care i-am ajutat pe rând,
De câte ori m-ați sunat voi pe mine
Să mă-ntrebați de am un leu de pâine.
Dar eu mereu pe voi v-am întrebat
Și din puținul meu la toți v-am dat,
Veneam la voi și rupt de obosit
Dar voi cu o franzelă n-ați venit.
Refren:
E plină lumea de falsuri,
Sună doar când au necazuri,
De parcă eu n-aș avea
Dar nu spun la nimenea.
Orice om are probleme
Și rege poa’ să se cheme,
Și-ale mele poate-s grele
Dar trec eu prin ele. X2.