Nu mai există frăție ca a noastră
Dar mă gândesc că trebuie să plec iarăși din țară
Îmi vine să plâng pentru a 1000-a oară
Dar gândul la zâmbetul tău face să pară
Că timpul zboară
Acum mi-e dor de tine iară
Dar soarele la mine refuză să răsară
Îmi curge o lacrimă pe față în această seară
Dar această poezie începe să doară
Vreau să fie ca în vară
Dar așteptarea mă omoară
Iubire ca a noastră este foarte rară
Dar distanța o face să plângă și asta mă doboară
Vreau să fie totul ca înainte
Știi că tot ce spun nu sunt doar cuvinte
Eu nu sunt persoana care te minte
Sunt sentimente adevărate pentru două persoane foarte unite
Puse în versuri în amintirea momentelor trăite
Când sunt lângă tine viața nu e grea
E chiar ușoară ca o pană și mă poartă unde vrea
Clipa aceasta este foarte dură
Simt că de pe tabla de șah mi s-a luat ultima tură
Sentimentul acesta nu e doar o făcătură
E de-a dreptul dragoste pură
Că am trăit împreună printre atâta dragoste și ură
Fără tine nu e deloc ușor
Dar când te strâng în brațe parcă învăț să zbor
Câteodată îmi vine să mor
Că de nimeni nu mi-a mai fost atât de dor
Poate nu știu să-ți spun, să-ți scriu sau să-ți arăt cât țin la tine
Dar secundele sunt ore când nu ești lângă mine
Și nu mă pot abține
Să nu plâng până când o să ne fie mai bine
Chiar dacă-mi curg lacrimi sunt fericit
Că atunci când ești lângă mine mă simt împlinit
Acum pachetul s-a golit
Încep să-mi fumez gândurile pan’ la infinit
Dar nu mai pot fi oprit
Să simt ce toată viața mi-am dorit
Cu toate că am cerut de la viață mai mult decât mi-a oferit
Încep să mă satur de viață
Care simt că se atârnă doar de-un fir de ață
Dar gândul la tine face ața mai groasă
Să nu poată fi roasă
De orice vorbă invidioasă
Care ar vrea să rupă această relație frumoasă
Îngerul meu păzitor cred că a fost ucis
De un diavol care nu-mi poate împlini singurul meu vis
Visul de-a fi tot timpul lângă tine mi-a fost trimis
Dar acel diavol l-a stins
Și când mă mut din nou în acasă ar putea fi aprins
Inima din piept îmi sare
Chiar dacă afară plouă, alături de tine e soare
Când afară soarele răsare
Gândul la tine mă pune pe picioare
Mă doare atât de tare
Că n-am să te mai văd și distanța e prea mare
Aș vrea să mă înec în mare
Dar nici asta rost nu are
Că n-am să mor fericit, deci asta mi se pare
Că n-are nici o valoare
Într-o viață plină de duhoare
Zâmbetul tău și credința-n Dumnezeu
Mă ajută când fără tine rămân un simplu eu
Momentul acesta este foarte greu
Pentru că nu sunt doar minciuni scoase pe loc din gândul meu
Ci sunt momente trăite după care sufar mereu
Pot să uit multe lucruri, dar nu pot uita amintiri
Și viața parcă mi se stinge, e ca și cum n-ai mai putea să respiri
Viața e ca un război
Dar e mai ușor de răzbit în doi
Chiar dacă umplu niște foi
Vreau să continui această poveste dintre noi
Chiar dacă în sufletul meu sunt multe ploi
Acum în inima mea începe să ningă
O mare parte din mine începe să se stingă
Ca un copil mic care începe să plângă
Plânge până moare cu capul într-o pungă
Și-l strânge atât de tare
Încât mai are puțin și moare
Dacă ai ști cât îl doare
După mesajul pe care i l-ai dat
Ar face orice să-și pună pistolul la cap
Îmi vine să-mi zbor creierii doar asta pot să fac
Sau să tac
Și de atâta durere să scap
Încep să-mi transorm îngerul în drac
Mi-ai furat inima și ai dus-o acasă
Te rog Ralu dă-mi-o înapoi să nu-mi mai curgă lacrimile pe masă
Mi-ai prins-o ca în plasă
De unde nu mai poate să iasă
Și e foarte furioasă
Imediat îmi explodează
Dar e pentru tine, deci nu îmi pasă
Închei aici cu vorbe reale
Aceste sentimente sunt doar ale tale
Și doare foarte tare
Dar îți promit că această dragoste nu dispare
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și suferința cauzate de distanța într-o relație. Vorbitorul oscilează între amintiri frumoase și disperarea prezentului, simțind că viața devine grea și lipsită de sens fără persoana iubită. În ciuda durerii, există promisiunea că dragostea va persista.