Și pentru un depresiv cronic e greu să ai parte de liniște
Că liniștea n-o cumperi tu cu bani, da’ tre’ să-i ai
Că nu ești liniștit nici fără, nu mai merge doar cu un pai
Da-ți trebuie mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai
Mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai.
Și pentru un depresiv cronic e greu să ai parte de liniște
Că liniștea n-o cumperi tu cu bani, da’ tre’ să-i ai
Că nu ești fericit nici fără, nu mai merge doar cu un pai
Da-ți trebuie mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai
Mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai.
Și dacă tot sunt prins în lanțuri, măcar să fie de platină
Am zero echilibru, tot în jurul meu se clatină
Eu vin din sărăcie, arunc pe adidași încă-o mie
Că sărac în libertate e mai rău ca la pușcărie.
Poa’ să fie ce-o vrea să fie
Nu fac din asta o tragedie
Că într-un final pus pe hârtie
Totu’ se rezumă doar la chimie
Dopamină, serotonină, endorfină, adrenalină
Dacă vrei dragostea se ține, e nevoie de mai multă oxitocină.
Și pentru un depresiv cronic e greu să ai parte de liniște
Că liniștea n-o cumperi tu cu bani, da’ tre’ să-i ai
Că nu ești liniștit nici fără, nu mai merge doar cu un pai
Da-ți trebuie mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai
Mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai.
Și pentru un depresiv cronic e greu să ai parte de liniște
Că liniștea n-o cumperi tu cu bani, da’ tre’ să-i ai
Că nu ești fericit nici fără, nu mai merge doar cu un pai
Da-ți trebuie mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai
Mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai.
Încă fentez senzația că poate cedez
Cu iluzia că poate o să scap
Dacă fug într-un Mercedes Benz
Și p******e astea mă fac să uit
Le f*t și după mă fac că uit
Nu știu cine sunt, oricum sunt toate la fel, se ascund după scut.
Și cine dracu’ mă pune
Să cred că mă schimb pe bune
Să cred că merit mai mult
Când umblu doar cu nebune
Și e adevărat ce se spune, că vezi mai bine lumina abia atunci când se întunecă.
Trecutu’ poate să sune că sunt ocupat
M-am adaptat și a început să-mi placă de fapt
Să adorm beat pe canapea
Fiindcă în pat încă doarme ea
Și nici ea nu e ea, știu
Și e doar vina mea, știu
Da’ cum să fac să le fac pe plac
Sincer să fiu, nu știu.
Și pentru un depresiv cronic e greu să ai parte de liniște
Că liniștea n-o cumperi tu cu bani, da’ tre’ să-i ai
Că nu ești liniștit nici fără, nu mai merge doar cu un pai
Da-ți trebuie mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai
Mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai.
Și pentru un depresiv cronic e greu să ai parte de liniște
Că liniștea n-o cumperi tu cu bani, da’ tre’ să-i ai
Că nu ești fericit nici fără, nu mai merge doar cu un pai
Da-ți trebuie mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai
Mai, mai, mai mulți bani
Mai, mai, mai mulți bani să ai
Sensul versurilor
Piesa explorează lupta unei persoane cu depresia cronică și dependența, subliniind importanța banilor în obținerea liniștii. Versurile reflectă un sentiment de neputință și căutare a fericirii prin mijloace efemere, precum relații superficiale și substanțe.