Mr Karma feat Karcalac – Radiografia

I:
25 Decembrie ’89:
Sărbătoare… În recviem de mitralieră.
Ciuma roșie varsă sânge… Încă plouă,
(Vin minerii) Lovesc cu sete. Ce mai operă!
Păpușarul e mort în păpușoi, fuge de sânge.
Șoptește de sub scenă: Ce sufleor demn de Broadway!
Cortina a căzut… Țara plânge.
Fracturată-i pânza freatică de mișei!
Scrie la lumânare și se vede la NASA.
Dimineața – singur, singurel în toată casa.
„De mami și tati ce mai știi, sunt bine?”
Bine mersi, servesc pe pământuri străine!
Hai să punem în scenă exodul mioritic.
Patru milioane de personaje, cât de artistic!
Ultimul să plece și să stingă și lumina.
Diagnostic? Am orbit când ne-a copleșit vina!
Puneți mănuși de fier tinere pugilist.
Mulți ziduri, când te lovești te premiam cu gips.
Un iz de traumă? Nimic ieșit din comun.
Hai că facem și din ultimul copac hârtie și scrum.
Nu e fum? Las’ că punem noi de-un foc.
Aveți ambiții și vise? Luptați pan’ se strigă stop!
În fișa medicală scrie: Dauna TOTALĂ!
Să reparăm scheletul? Întâi să scăpăm de boală!.

Refren
Cine e de vină? Toți sar în picioare.
Pregătiți pentru vânătoarea de vrăjitoare.
Poporu’ strigă: Vrem mai mult!
Merite – zero; de pretenții suntem full!.

II:
Și ce e de făcut oare? Eterna întrebare..
Scotocește-te înlăuntru și vei afla
Că răspunsul nu-l primești dintr-o scrisoare.
Răspunsul e – METAMORFOZA.
Visezi măreț și vrei să atingi luna?
Ridică o scară șlefuită de sudoare!
Schimbă-ți atitudinea și vezi – Cum îți merge mâna?
Te felicit! Ai evadat din tipare.
Mainile mele – daltă și ciocanul!
Am viața bloc de marmură – Păi îi sculptez elanul!
Nimeni nu s-a născut înțelept, aici toți învățăm.
Fii sincer cu tine doar așa evoluăm.
Cunoașterea de sine – obiectivul milenial;
Conspirații pseudo-docte ascund scopul real.
Priviți dincolo de fals, în sinele ascet,
Limitele-s reale cât timp trăim din regret.
Orice om e responsabil uși să își deschidă,
Căutați vinovați? Uitați-vă-n oglindă!
Merită să te întrebi dacă din ce-am spus ți se aplică,
Eu am descoperit că fără durere schimbarea nu se invită.
Căci scara evoluției îți cere sacrificii,
Vrei să iei laurii? Ai nevoie de foc pentru artificii.
Foc să te purifice apoi apă să te spele,
Am străbătut Iadul ca să pot s-a ajung la stele.

Refren
Cine e de vină? Toți sar în picioare.
Pregătiți pentru vânătoarea de vrăjitoare.
Poporu’ strigă: Vrem mai mult!
Merite – zero; de pretenții suntem full!

Sensul versurilor

Piesa analizează critic trecutul României și mentalitatea colectivă, îndemnând la introspecție și transformare personală. Subliniază importanța asumării responsabilității individuale și depășirea limitelor auto-impuse pentru a evolua.

Lasă un comentariu