Cât îi viața asta de sucită
Și de alții tare, tare rău trăită
Numai mama poate spune
Prin câte-o trecut măicuța mea pe lume.
Toate îi se pun lu maica-n spate
Și de la greu nimeni, nimeni nu o scoate
De-ar fi să ocol pământu
Tot la tine mama dragă mi-s cu gându.
Și când vin acasă la piept mă strânge
Așa-i că n-o văd, n-o văd dar știu că plânge
Știe că iar fata-i pleacă
Ramâne iară cu dor și-nlăcrimată.
Și câte sudori te-or mai trecut
Până când pe mine mare m-ai crescut
Singurea far’ de-ajutor
Și acuma plângi mama de al meu dor
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul și recunoștința față de mama, subliniind sacrificiile pe care aceasta le face și durerea despărțirii. Evidențiază legătura puternică dintre mamă și copil, chiar și în absența fizică.