Undeva-ntr-o cramă cu butoaie pline,
De Bordeaux, de Riesling şi-alte vinuri fine
A pătruns un şoarece, fire curioasă
Lacomă şi foarte, foarte pofticioasă.
Azi dorind să-i ştie vinului dulceaţa
Îşi băgă prin vrane şi butii mustaţa
Şi mai cu mirosul
Mai cu picătura
Uite, păcătosul,
Întrecu măsura!
Se-mbătă şi astfel, ca orice beţiv,
Deveni îndată foarte agresiv.
Şi având atavic ură pe pisică
A crezut propice timpul să i-o zică.
Deci proptit în coadă
Fără pic de teamă
O făcu năroadă
Şi-o-njură de mamă.
Ba-i strigă să urce, grabnic, pe butoaie
Ca să-i dea şi-o sfântă mamă de bătaie!
Din nefericire, n-a strigat în van,
Căci trecând prin faţa cramei un motan
Coborî pe scară
(Evitând pripeala),
Îşi întinse-o gheară..
Şi acum
MORALA
Cam aşa se-ntâmplă când întreci măsura:
Îţi dictează-alcoolul ce să spună gura!
Sensul versurilor
Un șoarece, după ce bea prea mult vin, devine agresiv și insultă un motan, ceea ce duce la sfârșitul său. Morala este că alcoolul ne poate face să spunem și să facem lucruri regretabile, cu consecințe grave.