Mirabela Dauer – Copilule cu Ochii Senini

Copilule cu ochii senini
Tu vii din nou printre străini
În peșteră, pe paie reci
Iarăși capul ți-l apleci.
În peșteră, pe paie reci
Iarăși capul ți-l apleci.
Dar astăzi magi nu mai vin,
Și nici pastori să îți cânte lin
Copilule, cu ochii senini
Tu vii din nou printre străini.
Copilule, cu ochii senini
Tu vii din nou printre străini.
Copilule, copile bland
Te naști și azi ca orși când
De mii de ori, copil sărman
Tu vii în lume an de an.
De mii de ori, copil sărman
Tu vii în lume an de an.
De mult cu suflet plin de dor
Te-ai coborât de mila lor
În iesle reci, tu te-ai culcat
Și nimeni nu te-a legănat.
În iesle reci, tu te-ai culcat
Nimeni nu te-a legănat.
Mereu la oameni te cobori
Să suferi iară și să mori
Să te jertfești de mila lor
Copil cu suflet plin de dor.
Să te jertfești de mila lor
Copil cu suflet plin de dor.

Sensul versurilor

Piesa descrie nașterea repetată a unui copil divin, care se sacrifică din milă pentru oameni. El vine într-o lume rece și suferă, dar continuă să se nască an de an.

Lasă un comentariu