Mioara Velicu – Greu Îi, Doamne, Prin Străini

Când eram la mama fată
Mâncam turtă coaptă-n vatră,
Făceam treabă, nu făceam,
Fata mamii tot eram,
Of, of, of, că doru-i greu!
Dar de când m-am măritat
Fac pâine de grâu curat,
O mănânc tot cu necaz
Și cu lacrimi pe obraz,
Of, of, of, că doru-i greu!
Toată ziua eu muncesc
Pe bărbat să-l mulțumesc,
Dar seara când vine-acasă
Cu vorbe rele m-apasă,
Of, of, of, că doru-i greu!
Greu îi, Doamne, prin străini
Ca floarea prin mărăcini,
Floare înflorește o dată,
Dar străinul nu te iartă,
Of, of, of, că doru-i greu!
De ți-i foame ori ți-i sete
Străinul tot nu te crede,
Așa am pățit și eu,
Vai de suflețelul meu,
Of, of, of, că doru-i greu!
Și-am să spun la lumea toată
Cât amar duce o fată,
Of, of, of, că doru-i greu!