Frunză verde, flori mușcată,
Când am plecat în armată
Mândra mi-a vorbit în șoaptă
Și m-a sărutat la poartă.
Frunză verde mărăcine,
Ia-mă, Gheorghe, și pe mine
Să fac armata cu tine,
Să fac armata cu tine.
Când compania pornește
Toată lumea ne privește
Și să vezi cum dragi fetițe
Ies afară la portițe.
Fă-mă mam-un bobocel
Să mă puie la capel
Să fac armata cu el,
Să fac armata cu el.
Trecu viforoasa iarnă,
Primăvara veni iară,
Câmpu-i plin de viorele
Ca și ochii dragei mele.
Refren:
Foicică verde, verde de stejar,
Dragă-i viața când ești militar!
Sensul versurilor
Cântecul descrie plecarea unui tânăr în armată și dorința iubitei de a-l însoți. Versurile evocă imagini ale naturii și ale despărțirii, subliniind dragostea și nostalgia.