E greu de spus în vorbe, sufletul plânge,
Inima bate, se frânge.
Nu vreau să mă gândesc la clipele trăite,
Nu vreau să mă gândesc la nopțile pierdute.
Viața e săracă cum e cerul fără stele,
Totul e înconjurat de durere.
Acum te odihnești, îți este bine,
Aș da orice, orice să fiu cu tine.
Ref:
Nopți și zile mă gândesc,
Doar în vis să-ți vorbesc,
De ce te-a luat Dumnezeu,
Atunci când te iubeam eu…
Atunci când te iubeam eu.
E greu de spus în vorbe, sufletul râvnește,
Privesc la poza ta, lumea se rotește.
Ce s-a întâmplat atunci, ai murit, ai dispărut,
Accident fatal, te-am pierdut.
Viața fără tine acum nu mai are rost,
Singur pe lume nu mai pot, nu mai suport.
Prieteni spun să aștept, va reveni…
Basta! Eu nu cred asta…
Ref:
Nopți și zile mă gândesc,
Doar în vis să-ți vorbesc,
De ce te-a luat Dumnezeu,
Atunci când te iubeam eu…
Atunci când te iubeam eu.
De ce e viața așa de cruntă și de rea,
De ce a trebuit să pleci din viața mea?
Mereu mă voi gândi la chipul tău,
Acum tu pentru mine ești îngerul meu.
Am nevoie de tine, de mângâierea ta,
Am nevoie de tine, de dragostea ta,
Dar tu ai plecat, Dumnezeu mi te-a luat,
Când te iubeam mai mult, atunci te-am pierdut.
Mă gândesc la tine în fiecare seară,
Tresar din pat, parcă te văd iar,
Dar totul e un vis ce apare mereu,
Aș vrea să cred că ești la pieptul meu. X2
Ref:
Nopți și zile mă gândesc,
Doar în vis să-ți vorbesc,
De ce te-a luat Dumnezeu,
Atunci când te iubeam eu…
Atunci când te iubeam eu.
Nopți și zile mă gândesc,
Doar în vis să-ți vorbesc,
De ce te-a luat Dumnezeu,
Atunci când te iubeam eu…
Atunci când te iubeam eu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea profundă cauzată de pierderea unei persoane dragi. Naratorul se luptă cu absența acesteia, simțind un dor imens și întrebându-se de ce a fost luată de Dumnezeu. Își găsește alinarea doar în vise, dar realitatea îl lovește cu fiecare trezire.