Alo, alo
Arde-te-ar focul de pandemie, mai.
Uite ce-a venit pe mine
Fără nici pic de rușine
Ma țin ăștia doar în casă
Dacă ies mă arestează.
Fir-ai tu de pandemie
Mi-ai mâncat zilele mie
Că dacă strănut o dată
Îmi trimiți garda la poartă.
Nu te mai oprești o dată
Evadez și ies pe stradă
Ne ții ca pe-o jucărie
Mai rău ca la pușcărie.
Nu te mai oprești o dată
Evadez și ies pe stradă
Ne ții ca pe-o jucărie
Mai rău ca la pușcărie.
Pe alții-i lași în spitale
Nouă ne trimiți controale
Cât crezi că mai rezistăm
O să ieșim să furăm.
Pe alții-i lași în spitale
Nouă ne trimiți controale
Cât crezi că mai rezistăm
O să ieșim să furăm.
Nu te mai oprești o dată
Evadez și ies pe stradă
Ne ții ca pe-o jucărie
Mai rău ca la pușcărie.
Nu te mai oprești o dată
Evadez și ies pe stradă
Ne ții ca pe-o jucărie
Mai rău ca la pușcărie
Sensul versurilor
Piesa exprimă frustrarea față de restricțiile impuse de pandemie, comparând situația cu închisoarea și amenințând cu revoltă și infracțiuni din disperare. Versurile reflectă sentimentul de captivitate și nedreptate resimțit de mulți în timpul pandemiei.