Iisus veni și-n casa mea-ntr-o seară,
Era-ntr-un tainic și suav apus.
Și-am stat în casă singur cu Iisus,
Și-afară era blândă primăvara.
Atunci mi-a spus cu vocea Lui cea clară
Că oamenii sunt buni, deși L-au dus
Să-L bată-n cuie pe Golgota, sus,
Fiindcă i-a iubit din cale-afară.
Și mi-a mai spus că poate fi iertat
Chiar Iuda ce-L vându cu-n sărutat,
Ca să-și sporească cu treizeci, arginții.
Apoi, plecând, din prag mi-a spus așa:
Comoara sufletului ca și-a minții
E să iubești, pentru-a putea ierta.
Sensul versurilor
Piesa descrie o întâlnire cu Iisus, care vorbește despre iertare și iubire necondiționată, chiar și față de cei care l-au trădat. Mesajul central este că adevărata comoară a sufletului constă în capacitatea de a iubi și de a ierta.