Mihai Trăistariu – Prin Pădure, Pe Cărare

Prin pădure, pe cărare, măi, măi!
Prin pădure, pe cărare
Ies cu mândra la plimbare.
Mână caii, vizitiu!
Și-adu’ bere la gagiu
Și-alte două mititele
Și-un scaun mândruței mele.
I-auzi, i-auzi, i-auzi, Ia!
I-auzi, I-auzi, Ia! Hei!
I-auzi, i-auzi, i-auzi, Ia!
I-auzi, I-auzi, Ia! Hei!.
Când punguța-mi era plină, măi, măi!
Când punguța-mi era plină
Mândra mă ținea de mână.
Mână caii, vizitiu!
Și-adu’ bere la gagiu
Și-alte două mititele
Și-un scaun mândruței mele.
I-auzi, i-auzi, i-auzi, Ia!
I-auzi, I-auzi, Ia! Hei!
I-auzi, i-auzi, i-auzi, Ia!
I-auzi, I-auzi, Ia! Hei!.
Când punga-mi era jumate, măi, măi!
Când punga-mi era jumate
Mândra mă dădea-ntr-o parte.
Mână caii, vizitiu!
Și-adu’ bere la gagiu
Și-alte două mititele
Și-un scaun mândruței mele.
I-auzi, i-auzi, i-auzi, Ia!
I-auzi, I-auzi, Ia! Hei!
I-auzi, i-auzi, i-auzi, Ia!
I-auzi, I-auzi, Ia! Hei!.
Când punguța-mi era goală, măi, măi!
Când punguța-mi era goală
Mândra mă dădea afară!
Mână caii, vizitiu!
Și-adu’ bere la gagiu
Și-alte două mititele
Și-un scaun mândruței mele.
I-auzi, i-auzi, i-auzi, Ia!
I-auzi, I-auzi, Ia! Hei!
I-auzi, i-auzi, i-auzi, Ia!
I-auzi, I-auzi, Ia! Hei!

Sensul versurilor

Piesa descrie o plimbare romantică cu trăsura, unde generozitatea protagonistului este direct proporțională cu afecțiunea partenerei. Pe măsură ce averea scade, și interesul mândrei dispare, culminând cu abandonul complet când rămâne fără bani.

Lasă un comentariu