Pe drum trecea o brisca-ca,
O brisca-ca, o brisca-ca
Pe drum trecea o brisca-ca
Mânată de-un țăran.
Trăgea din greu la brisca-ca,
La brisca-ca, la brisca-ca,
Trăgea din greu la brisca-ca
Un falnic armăsar.
De-odată văd că mișcă-ca,
Că mișcă-ca, că mișcă-ca,
De-odată văd că mișcă-ca
Ceva lung și bizar.
O fi osia de la brisca?
Nu, că aia nu se mișcă.
Vreun picior, batu-l-ar Sfântul?
Nu, că n-atingea pământul.
O fi coada cea stufoasă?
Nu, nu c-aia nu-i păroasă.
Foaie verde-a bobului,
(bai tata bai)
Era p### calului
Sensul versurilor
Cântecul descrie o scenă comică de la țară, unde un țăran observă ceva neobișnuit la atelajul său tras de un cal. Misterul crește până la dezvăluirea surprinzătoare și amuzantă a sursei mișcării bizare.