Nu,
nu m-am pierdut,
doar m-am ascuns
în spate la ceva
care am auzit că se cheamă
zâmbet
și mi-e frig,
tot timpul îmi era frig
de oameni,
acum plutesc ascunsă
într-o sticlă
pe valuri mari,
dar nu știu pe ce Mare
și nu știu unde,
la ce țărm să ies
și dacă are rost…
hai spune-mi
în ce loc știu să încălzească sufletele
fără să le omoare.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de pierdere și incertitudine, căutând un loc sigur și cald într-o lume rece și potențial distructivă. Naratorul se simte vulnerabil și izolat, plutind fără direcție și căutând un răspuns sau o soluție.