De unde am luat această durere?
Încerc să fug, dar rămâne alături de mine.
Așa că sfâșie-mă și toarnă-mă,
Este o creatură înlăuntrul meu care țipă și zbieră
Și durerea încă mă urăște,
Așa că ține-mă, până adoarme.
Ca un blestem, ca un vagabond,
Îl hrănești odată și acum rămâne
Și rămâne.
Așa că sfâșie-mă, dar fii atent,
Este o creatură înlăuntrul meu căreia nu-i pasă
Și murdăria mai e pe mine,
Așa că spală-mă, până sunt curat.
Te strânge, așa că ține-mă,
Te marchează, așa că ține-mă,
Te urăște, așa că ține-mă,
Te ține, așa că ține-mă
Până adoarme.
Și spune-mi de ce m-ai ales pe mine,
Nu vreau sufocarea ta, nu vreau lăcomia ta,
Nu o vreau.
O să mă sfâșii ca să te fac să pleci,
Nu mai poți răni pe nimeni
Și frica încă mă macină,
Așa că ține-mă, până adoarme.
Te strânge, așa că ține-mă,
Te marchează, așa că ține-mă,
Te urăște, așa că ține-mă,
Te ține, ține, ține
Până adoarme (x4).
N-o vreau (x6)
NU!!
Așa că sfâșie-mă, dar fii atent,
Este o creatură înlăuntrul meu căreia nu-i pasă
Și murdăria mai e pe mine,
Așa că spală-mă, până sunt curat.
O să mă sfâșii, ca să te fac să pleci,
Nu mai poți răni pe nimeni
Și ura încă mă macină,
Așa că ține-mă
Până adoarme (x5)
Sensul versurilor
Piesa descrie o luptă intensă cu o durere interioară profundă, posibil o dependență sau o traumă. Protagonistul se simte sufocat și încearcă disperat să scape de această forță distructivă, dar se simte neputincios și prins într-un ciclu vicios.