Cu ce să-l servim pe domnul?
Cu o porție de nori?
Sunt, să știți, tare gustoși.
Presărați cu aer proaspăt,
Sunt chiar delicioși.
„Specialitatea” aceasta se servește
Îndeosebi pe meleagurile sudice
Unde pământurile sunt înfometate,
Iar viermi, și bogații – sătui.
De altfel, îi recomandă și știința:
„Evitați obezitatea!”
Serviți aer, serviți visuri!
Serviți nori împovărați
Și stropiți cu rouă!
Spre Sud, deci… Mereu spre Sud…
Italia de sud, America de sud,
Utopia de sud…
Unde domină legea aceea minunată:
„Când mănâncă cei puțini
Cei mulți trebuie
Să se sature!”.
Versiune românească de Menelaos Ludemis
Sensul versurilor
Piesa critică inegalitatea socială, unde abundența este doar o iluzie pentru cei mulți, în timp ce puținii se bucură de privilegii. Sugerează o utopie sudică unde ar exista o distribuție mai echitabilă a resurselor, dar cu un ton sarcastic.