Refren:x2.
Nu vreau să fiu condus de vise și acum
Trecutul prinde glas prin ceea ce spun
Nu pot fi ascultat, nu pot fi înțeles
Acum am alt mers considerat ceva ciudat.
Urmărit încă de calvarul numit copilărie
Încerc să pășesc fără frică.
Iară toți acei monștri prin viață doar pe hârtie
Am prea multe răni… deja nu le mai pot masca
Iar masca ce-o afișez… acel copil inofensiv
A început să aibă fisuri că sub ea
Se ascunde acel ceva ce prea puțini vor a vedea
Nu mă cunoașteți și nu veți face vreodată asta
Prea mulți ani de meditații
Să mai pot greși ceva
Singurătatea a fost pătura perfectă sub care
Am învățat să mă calmez, controlez
Să fiu un oarecare căci a ieși în evidență
Nu, chiar nu pot face asta
Mintea mea are cu totul alte legi
Depresia, a doua mama a mea
M-a întărit și mi-a arătat că nimic nu valorează viața
Principiile voastre? Înconjurați de ipocrizie
Te pierzi pe tine încercând să găsești ziua de mâine
Spirit de turmă, dus la extrem
Tot ce văd în această lume și nu e doar o nebunie
Prin natura mea gândesc asta
Voi m-ați făcut așa
Aș vrea să vă pot mulțumi pentru asta
Aș vrea să vă sfâșii viața
Luându-mi înapoi bunătatea și speranța
Căci fără milă mi le-ați luat
Aș vrea să vă pot mulțumi pentru asta
Aș vrea să-mi fi trăit voi viața
S-aveți voi casa aceea în locul universului
Căci n-am cunoscut altceva.
Refren:x2.
De ce s-ascund ura ascunsă-n mine
De ce să mă ascund pe sine
Visându-mă ceva mai bine
Am ales să lupt, voi merge până la capăt
Nu voi sta s-ascult de nimeni
Le voi pune capăt gândirii filozofiei
Luptând vreau s-arat că e bine ce gândesc
Fără s-ajung în arest
Le voi demonstra cum cresc
Șansele lor de a muri și ale mele
De a fi cel ce le va adeveri
Când vezi câte probleme sunt
Ți se întorc mințile
Interese peste interese
Te ghidează și nu-mi iese din cap
Întrebarea: să ai iubire sau bani?
faimă sau ani?
Mereu încerc să caut altceva
Să-mi îndrept privirea spre noi orizonturi
Noi începuturi
E greu dar încerc, nu vreau să-mi reproșez
Când voi renunța căci am fugit din cerc
Viața e grabă nu propunerea ce-o face dracu’
La dracu’ iar nu știu ce să aleg
Între ispite n-o să mă pierd.
Refren:x4.
Ani trecuți, cu fire albe cusuți
Privesc înapoi prin milioane de foi
Am gânduri scrise în timp, le recitesc și mai simt
Vremurile apuse, vorbele spuse
Am vrut de mic să lupt cu minți întunecate
Lumina m-a călăuzit și-am dat tot ce se poate
N-am reușit nici acum să-nfrunt minți rătăcite
Printre icoanele sfinte
Am să lupt prin cuvinte
Și-am să continui să visez
N-am să cedez, mă pierd printre rânduri
Mă regăsesc în gânduri
Din greșeli vom învăța, timpul ne va îndruma
Și vom spera că-ntr-un final vom regăsi fericirea
Care-i menirea? Nu suntem cum am vrea să fim
Și când te gândești că așteptăm o viață să murim…
Sensul versurilor
Piesa explorează luptele interne ale artistului cu trecutul său, depresia și dorința de a depăși obstacolele. El reflectă asupra impactului negativ al experiențelor sale și asupra dorinței de a-și recupera speranța și bunătatea pierdute.