Sunt vremuri grele, vere, mă-n văluie din nou ceața
Sunt avalanșe și furtuni gata să-mi curme speranța
Să-mi fure viața, și tot ce am luptat o viață-ntreagă
Poate că nu e locul meu, de-asta toți vor să mă tragă
Vor să mă ardă, la fel ca pe o țigară
Din simplu fapt că fac ceva, lumea tre’ să fie amară
Cânt hip-hop, da, pentru că asta îmi place
Nu-nțeleg de ce lumea nu mă poate lăsa în pace
Am muncit atâta timp să las lacrimi pe hârtie
Alții mor de gelozie, asta e tovărășie?
Cel mai bun prieten fierbe-n spate de furie
După ce-ai mâncat cu el din aceeași farfurie
Îți vinde vorbe pe la colț de stradă, fără motiv
Pe când tu în studio îți lași amarul-n negativ
Pierzi ore-ntregi recitând versuri la căști
Iar băiatu’ tau de-acasă te bârfește-n gaști.
Sunt vremuri grele, vere, sunt vremuri doar cu probleme
Toată lumea-i rea cu tine și sunt zâmbete rele
Sunt vremuri de-alea, îți pierzi încrederea în sine
Gândindu-te mai bine, că nu știi ce va fi mâine
Hip-hop-ul nu-i de noi, lumea îl ține-n spate
Mulți vor sări la critică, că nu dovedesc dreptate
Dar e adevărat, zi, câte albume ai în casă?
O muncă grea din studio, ia zi și tu cui îi mai pasă?
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentul de dezamăgire și trădare într-o perioadă dificilă. Artistul se confruntă cu invidia celor din jur și cu trădarea prietenilor, punând la îndoială valoarea eforturilor sale.