De ce este atât de greu să fim doar noi,
când totul îți aparține ție,
iar tu mie?
Este atât de greu pentru amândoi.
Ai spus că s-a terminat,
că nu ai nevoie de prieten ratat.
Nu mă schimb, nu învăț, nu vreau
să lupt pentru nimic mereu,
e atât de greu.
Eu te vreau, tu mă respingi,
și după ce plec începi să plângi.
Ți-am zis o dată, ți-am zis de două ori,
Baby, te doresc pentru că te iubesc
și tot ce primesc
este o ușă trântită în nas
și telefonul închis,
mai rău ca într-un coșmar,
totul prinde un gust amar.
Așa că mă gândesc că poate
te-ai răzgândit,
poate mi-ai aruncat un gând împletit.
Nu mai pot suporta,
te doresc, iubita mea.
Nu mă face să te rănesc așa cum o faceam,
nu am încredere în mine să te las și să plec,
măcar până la ușă să te petrec…
Odată să te mai aud spunând în șoaptă:
„Iubitule, te doresc!”
Știi că vin fără să clipesc,
să te fac să zâmbești sau să te aud râzând,
întinși pe covor în sufragerie și șoptind
clipe de neuitat, cât de bine m-am simțit,
cât de mult te-am iubit,
dar totul este doar o piesă,
realitatea este că alta te-a înlocuit,
iar ea… este de neînlocuit.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea unei persoane care se confruntă cu respingerea în dragoste. Naratorul își exprimă dorința și afecțiunea, dar se simte neputincios în fața refuzului repetat, culminând cu acceptarea faptului că a fost înlocuit.