[MC John] Observ abia acum că timpul trece sigur
Și va mai trece o vreme, apoi o să fiu singur
Mie greu să țin pasul, ăștia nu-s frații mei
Deși sunt lângă mine, eu sunt cunoștințe pentru ei
Stau treaz și noaptea, că trebuie să mă gândesc la bani
Fermentez gânduri, scriu rânduri, că mai sunt puțini ani
Și e greu să nu fiu vreun vagabond înarmat
Aș pune mâna pe gun, și aș uita de ce e legal
Uit când am zis că o să fiu cinstit mereu
Uit când am zis că o să fiu doar eu
Ma doare-n p***a de ce am zis atunci
Contează ce am acum, așa că fugi
E o barieră între noi, și e o barieră între voi
Care face diferența dintre boi și băieți care luptă-n noroi
Și ajung murdar, ajung fix unde nu-mi doream
Și o iau de la capăt, și cred că asta e un coșmar
Când scriu pentru tine, mă simt normal
Totul e pe bune, nu e nimic artificial
Și dacă sufletul meu zice ceva, eu îl ascult
Și dacă mintea mea zice ceva, pe cuțit îl ascut
Și aștept să vadă și lumea, că nu mint cu nimic
Și vreau să vadă și copilul meu că mi-a fost greu când eram mic.
[Cosmin 13] E un conflict generațional
și ne izbim de lucruri subtile
de când eram mici
iau destinu’ în mână
și îl rescriu în limita posibilităților și fără critici (2x).
Prea multe discursuri pragmatice
viitorul e neclar, nu se poate alege orice
mulți se întreabă de ce, alții fac doar morală
viața de fapt nu e decât o țeapă mortală
dar a fost importantă, să-mi înțeleg un drum
chiar dacă n-am viitor măcar să îl am bun
de multe ori am devenit nebun
când am realizat că n-am realizat nimic
și sunt doar la început
degeaba tu îmi dai sfaturi de viață
când știi a mea devianță e chiar viața în sine
deseori nefericit dar îmi merge foarte bine
nu se aplică acele fraze făcute
despre succes, despre încredere în propria fire
știi că esența e problema, fie cum crede
e ușor să mă ghidezi, dar vezi tu
deseori n-ai cum să atingi un scop și atunci abandonezi
crezi tu că multă muncă aduce rezultate, trebuie doar noroc.
E un conflict generațional
și ne izbim de lucruri subtile
de când eram mici
iau destinu’ în mână
și îl rescriu în limita posibilitatilor și fără critici (2x)
Sensul versurilor
Piesa exprimă frustrarea și deziluzia resimțite de artiști în fața conflictului dintre generații și a incertitudinilor viitorului. Ei simt o ruptură de valorile și așteptările societății, căutând un sens propriu într-o lume percepută ca fiind nedreaptă și dificilă.