Strofa I:
Mastere, ce mai faci? Ești bine acum? Cum te mai simți? Mai scrii de nebun?
Cum mai ție viața? Mai pierzi încă nopți? Tot mai alergi? Da’ ia zi, mai poți?
Mersi de grijă, da’ nu cre’ că-i nevoie,
Că n-ai fost acolo când am avut nevoie
Cu adevărat, iar asta spune multe,
D-aia nu veni acum să mă pupi pe frunte.
Că niciunul din voi n-a crezut în mine,
Toți mă luau la mișto și-mi spuneau că nu-i bine
Ce fac, ce-mi doresc, ce gândesc sau ce zic,
Dar cine ești tu să îmi spui ce să simt?
Nu-mi dictezi tu viața, bă, vere,
Eu mi-o fac singur cu bune, cu rele.
Pe unde ai umblat când am dat eu de greu?
Aaa, da? Ai „respectul” meu!
Ai inima mare? Dă-mi voie s-o fur,
Nu fac eu muzică să dai tu din cur.
Nu-mi pasă de ce părere ai să îmi spui
Cât timp nici tu nu ai vrut să mă asculți.
Mai știi cum râdeai la „băiat de cartier”? Uite-mă acum, sunt la un alt nivel.
Și totuși mai am de învățat mult.
Aici nu-i sfârșitu’, e un nou început.
Refren (x2) :
Uneori aș vrea să mă-ntorc la ce-am avut,
Iar alteori gândesc că poate-i bine c-am pierdut.
Fiecare se întoarce la ce-a iubit mai mult,
Tu rămâi în lumea ta, eu rămân aici să cânt.
Strofa II :
Și e puțin ciudat cum unii îmi zic „tripat”
Că încă mă chinui și încă mă zbat.
E greu când mă-ncarc negativ și greșesc
Și-ajung să țip iar la cei ce-i iubesc.
Pierdut prin mulțime, încerc să ocolesc
Privirile reci ce mă țintesc.
Mă înec în stres, dar n-ai treabă, deci
Promite-mi că stai, apoi poți sa pleci.
Că n-ai fost acolo în nopțile reci,
N-ai fost acolo să mă-nțelegi,
N-ai fost să vezi prin câte-am trecut
Și nici măcar nu știi cine sunt.
Că vezi tu, Master e cel pe care
L-am creat atunci când razele de soare
Au dispărut de pe un cer senin
Și-am fost dopat numa’ cu venin.
Da’ dacă stau puțin și mă gândesc acum
Poate că-i mai bine sau poate că-s nebun;
Sau poate că-i un drum pe care a trebuit
S-alerg de-unul singur și să m-agit.
Că tu nu mi-ai fi dat vreo mână de-ajutor
Nici dacă ar fi fost vorba să mor.
Da-i ok acum, simt c-am renăscut.
Aici nu-i sfârșitu’, e un nou început.
Refren (x2) :
Uneori aș vrea să mă-ntorc la ce-am avut,
Iar alteori gândesc că poate-i bine c-am pierdut.
Fiecare se întoarce la ce-a iubit mai mult,
Tu rămâi în lumea ta, eu rămân aici să cânt.
Sensul versurilor
The song reflects on past struggles and the lack of support received, ultimately embracing a sense of rebirth and a fresh start. It acknowledges the desire to return to the past but recognizes the potential benefits of moving forward, emphasizing self-reliance and personal growth.