Nimeni nu poate să-și dea seama
Ce efect poate avea acest
Bobârnac,
Nimeni nici măcar dumnezeu nu poate
Să-și dea seama,
Care a renunțat de mult la forțele obscure,
El lucrând cu forțele supranaturale
Și cu puterile înzecite.
Să zicem că împing scama asta
Dându-i un bobârnac la moacă.
Ea se prăbușește și se izbește de talpa de înger
Care tocmai trece prin aer
Îngerul răstoarnă un avion
Și căderea lui trage cerul
Ca pe o prelată.
Ecoul se amplifică, se amplifică
Stelele încep să țipe
Simțind cerul frigându-le de sub tălpi
Și totul se amplifică
Și totul se ridică la pătrat
La cel mai mare pătrat posibil –
Sub ochii noștri.
Stau și eu așadar și desăvârșesc
Mici acțiuni, după puterile mele
Fac bobârnace – ca s-o spun pe șleau –
Bobârnace pentru zilele negre de repaus
Pentru zilele negre de moarte
Când nu se va mai mișca nimic
Și orice putere colosală va fi de prisos
Și doar un bobârnac venit din urmă
Mai poate declanșa fericit
Mașinăria.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea că chiar și cele mai mici acțiuni pot avea consecințe neașteptate și colosale. Un simplu "bobârnac" poate declanșa o serie de evenimente catastrofale, sugerând că destinul este influențat de acțiuni aparent insignifiante.