Neghinuța neagră,
Mândruțo dragă!
Vino după mine,
Vino după mine!
Ioane, Ioane,
Decât după tine
Mai bine mă fac
Trestie pe lac!
Trestie pe lac,
Și-oi trăi cu drag
Departe de lume
Cu gândul la tine.
Fă-te, mândro, fă-te,
Că și eu m-oi face
Mica secericuță
Și-n trestie-oi tuna, mă!
Trestii oi tăia
Și pe tin’ te-oi lua, mă!
Pân’ ne-o lua
Moartea, mă!
Tu să fii a mea!
Sensul versurilor
Un cântec de dragoste în care protagonistul își cheamă iubita, iar acesta își exprimă dorința de a fi împreună chiar și transformându-se în elemente ale naturii. Este o declarație de dragoste eternă, până la moarte.
