Floricica de pe coastă
Roșioară ori albastră
Floricica de pe coastă
Roșioară ori albastră
Tu răsari primăvara
Ca să-nveselești lumea
Să-i dăruiești dragostea, mai
La tine cine privește
Bătrânețea-l ocolește
Și-i dai în suflet nădejde.
Floricele minunate
Strângeți dorurile toate.
Floricele minunate
Strângeți dorurile toate.
Și sădiți-le ușor
La capul pripoarelor
În calea flăcăilor,
Când coboară serile
Să-și vadă mândruțele
Pe valea cu florile, mai.
S-aibă omul doruri multe
Să nu-mbătrânească iute
S-aibă omul doruri multe
Să nu-mbătrânească iute
Dor în deal, în frunză deasă
La umbrița răcoroasă
Îi face viața frumoasă
Dor în vale-n iarbă mare
În miros de tămâioare
Și-i trece de supărare.
Sensul versurilor
Cântecul celebrează frumusețea florilor și impactul lor pozitiv asupra vieții. Florile aduc bucurie, dragoste și speranță, alungând bătrânețea și supărările.
