Viață, te-ai dus jumătate,
Norocul mi-l ții deoparte,
Că din câte mi-am dorit
Prea puține am avut.
Că din tot ce mi-a fost drag
Prea puțin, viață, mi-ai dat,
Cu dorul m-ai amăgit
Când prima oar-am iubit.
Nici azi nu trăiesc calumea
Că-mi dai tot cu picătura,
Doar atât cât să trăiesc,
Dar nimic din ce-mi doresc.
Viață, viață, viață, au,
Lasă-mă să-mi iau ce vreau,
Tinerețea mi-aș opri
Și pe neic-al meu dintâi,
Că de-abia acum știu bine
Ce să fac, viață, cu tine.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul față de o viață trăită pe jumătate, cu puține împliniri și multe dezamăgiri. Naratorul simte că viața i-a oferit prea puțin din ceea ce și-a dorit și tânjește după tinerețe și prima iubire.