Neică, ochii tăi mă-mbată,
Nu i-aș da pe lumea toată,
Când mă uit mai mult în ei
Nu mai știu, neică, ce vrei,
Se vede, neică, pe tine
Că nu-ți mai e drag de mine,
Se vede în ochii tăi
Că parcă nu mă mai vrei.
Că atunci când mă iubeai
După ochi te cunoșteai,
După ochi și după față
Aveai dragoste în viață,
Te văd trist și-ndoit,
Nu-ți mai arde de iubit,
Eu am inima-mpăcată
Că știu că nu-s vinovată.
Dac-ar fi pe cum vreau eu
Te-aș ține la pieptul meu,
Cu ochii te-aș măsura,
Cu gura te-aș săruta,
Te-aș culca pe pieptul meu
Că ești puișorul meu,
Te-aș ține la piept trei zile
Tot să mă satur de tine.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă tristețea și dezamăgirea unei femei care observă că iubirea partenerului s-a stins. Ea își amintește de vremurile bune și își exprimă dorința de a-l ține aproape, dar acceptă cu resemnare faptul că nu mai este dorită.