Lung e drumul la Buzău,
Dar mai lung e dorul meu,
La deal pui boii și sui,
Dorul n-are căpătâi.
C-am iubit doi ochi pe lume
Frumușei ca două mure
Și mi-e inimioara arsă,
Dorul de ei rău m-apasă.
Am colindat deal și vale
Că doar mi-or ieși în cale,
Din Pitești la Roșiori
C-am crezut că mor de dor.
Și-ntr-o seară-n asfințit
Mi-am găsit puiul iubit,
Pe-o cărare înspre casă
Venea puiul de la coasă,
Am stat în loc, l-am privit,
De dor parcă mi-a trecut,
Și-am rămas cu neicuța,
Cu dorul și dragostea.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund al naratorului și căutarea persoanei iubite. Călătoria lungă simbolizează efortul depus pentru a depăși dorul, culminând cu reîntâlnirea mult așteptată și împăcarea cu dragostea.