Privește chipul meu de azi
Când îți vei aminti de mine,
În lacrimi ochii tăi să-i scalzi,
Cândva îndepărtatul mâine,
Și dacă gândul te-o îndemna
Apropie-mă iar de tine
Și-o sărutare de-mi vei da
Să plângi tăcut iar în suspine.
Chiar dacă mâine n-oi mai fi
Îți voi zâmbi ca ieri mereu
De vei privi-n fotografii
Te-o alinta iar dorul meu
Și nimeni n-o să-ți poată da
Ca mine dulcea sărutare,
N-o să-ți aducă-n viața ta
Atâta caldă-mbrățișare.
Refren:
De-ți amintești,
Dacă mai știi,
De mă iubești,
Privește-mă-n fotografii,
Cât te-am iubit
De n-ai uitat,
Cât te-am dorit
E timpul prea îndepărtat.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul și regretul față de o iubire trecută. Naratorul își imaginează cum va fi amintit și îndeamnă persoana iubită să-și amintească de momentele frumoase petrecute împreună, chiar dacă timpul a trecut.