De-acasă când am plecat
Multă lume-am colindat,
Dar n-am uitat niciodat’
Doina ce m-a legănat,
Nici pe frați, nici pe surori
Și nici grădinița cu flori,
Așteaptă-ne, mama mea,
Că-n curând ne vei vedea
Pe poteca dintre vii
Venind cu ai mei copii.
Fetele, măicuța mea,
În poală îți vor ședea,
Băiatul va sta-ntre ele
Că sunt dorurile mele,
Tu cu glasul tremurat
Să le spui ce e prin sat,
Satul nostru de pe deal
Unde doina din caval
Se-auzea, maică, duios
Peste satul meu frumos.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund de casă și de familie, amintindu-și cu drag de copilărie și de satul natal. Călătoria prin lume nu a șters amintirile prețioase, iar gândul la reîntoarcerea acasă, alături de cei dragi, aduce alinare și speranță.