Multe doruri sunt în lume
Fiecare cu-al său nume,
Unu-i dor de măiculiță
Arde ca o luminiță.
Luminița se mai gată,
Dorul maicii niciodată,
Luminița se topește,
Dorul nu mai contenește.
De-ai fi lună vorbitoare
Pe cât ești de călătoare
Eu de tine m-aș ruga
Să-mi aduci o scrisorea
De la al meu bădișor
Ca să-mi mai treacă de dor.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund resimțit pentru mamă și pentru persoana iubită, subliniind intensitatea și permanența acestor sentimente. Natura este personificată pentru a transmite mesaje și a alina dorul.