Maria Butaciu – Mă Luai, Luai

Mă luai, luai,
Mă luai, luai,
Tot pe lângă râu
La holdă de grâu,
M-aplecai, plecai
Mănunchiul să tai
Un junghi mă lua,
Un junghi mă lua,
Nime’ nu mă vede,
Nime’ nu m-aude,
Num-un ciobănel
Mândru feciorel,
Ciobănaș de munte
Cu oițe multe,
El mă strânge-n brață
Și-mi spune pe față:
– Cu tine-oi rămâne
Cât oi fi pe lume,
Lângă tine-oi fi
Până oi muri.

Sensul versurilor

O fată este salvată de un cioban în timp ce lucra pe câmp. El îi jură dragoste eternă, promițând să rămână alături de ea pentru totdeauna.

Lasă un comentariu