Pe dealul cu troscoțel
Merg badea singurel,
Singurel și-ngândurat
Că-i e vremea de-nsurat.
– Hai, bade, la Bistrița
Să-mi cumperi o cununea,
Cunună din tufănică
Să-ți fiu, bade, nevestică.
Cununiță de verdeață
Să ne fim dragi pe viață,
Cunună de busuioc
Să fim, bade, cu noroc.
Și de cumva s-a usca,
Bade, noi nu om lăsa,
Om uda cu apa bună
Să fim, bade, împreună.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința unei fete de a se căsători cu badea ei, simbolizată prin cumpărarea unei cununi. Versurile subliniază promisiunea unei iubiri veșnice și a unui viitor prosper împreună, metaforic udat cu grijă pentru a nu se usca.