Maria Butaciu – De Ce, Doamne, Ai Lăsat

De ce, Doamne, ai lăsat
Atâta dor și bănat?
De ce, Doamne, ai făcut
Atâta dor și urât?
Să fi făcut dor mai mult
Pe urât să-l fi pierdut.
Pe urât să-l fi pierdut
Într-o mare fără fund,
Acolo să-l fi-necat
Că de el m-am săturat.
Doar fi dor pe cât urât
N-ar încăpea pe pământ,
Însă doru-i mai puțin
Pământul de el e plin.

Sensul versurilor

Piesa exprimă o lamentație către divinitate, întrebând de ce există atâta suferință și dor în lume. Vorbitorul își dorește ca răul să fie anihilat, dar constată că dorul și suferința sunt omniprezente.

Lasă un comentariu