Ușurel trecui prin lume
Ca pasărea prin pădure
Ca pasărea prin pădure
Pasărea mai stă pe-o creangă
De mine nimeni nu-ntreabă.
Pusei fruntea la pământ
Și mă gândii de demult
Și mă gândii de demult
Câte dealuri am suit
Câte flori am răsădit.
Trecui pe unde-am iubit
Găsi locul părăsit
Găsi locul părăsit
Și-un fir de iarbă tânjit
Și-un fir de iarbă tânjit
Aș umbla lumea de-a rândul
Pe unde mă poartă gândul
Pe unde mă poartă gândul
Aș umbla un an și-o vară
Să-l văd pe neicuța iară.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de nostalgie și regret față de trecut. Naratorul reflectă asupra vieții sale, locurilor iubite și dorința de a revedea o persoană dragă, accentuând trecerea timpului și sentimentul de singurătate.