Margareta Clipa – La Chilia-n Port

Bate vânt rece din baltă
La Chilia-n port,
Eu mă uit mereu la poartă,
Să ies nu mai pot,
Tot văd stuful cum se-nalță,
Să-l tai nu mai pot,
Închisoare nu mă lasă
Să mai ies în port,
Of, of, Doamne,
Ce-am păcătuit,
Of, of, Doamne,
Greu am de plătit!
Din Galați la Periprava,
Of, ce chin mai trag,
Mi-o mâncat mâinile roaba,
Of, ce să mai fac,
Căpitanul strigă tare:
– Dă-i, hoțule, zor!
– Nu mai pot, domn’ căpitane,
Rănile mă dor!
Of, of, Doamne,
De mă poți ierta,
Of, of, Doamne,
Dă-mi iar mila Ta!
În celula-ntunecoasă
Mă cuprinde-un dor,
La copii și la nevastă
Îmi vine să zbor,
Să trec zidul și sârmpia,
Să trec Dunărea,
Să mănânc un borș de pește
Jos la cherhana.
Of, of, Doamne,
De mă poți ierta,
Of, of, Doamne,
Dă-mi iar mila Ta!
Bate vânt de primăvară
La Chilia-n port,
Gândurile mă-mpresoară,
Doamne, nu mai pot,
Dă-mi putere să plătesc
Ce-am păcătuit,
Să văd puii mei cum cresc,
Pentru ce-am trăit,
S-ajung la a mea nevastă,
L-ai mei copilași,
Să-i sărut, să dorm în casă
Cu-ai mei îngerași,
Of, of, Doamne,
De mă poți ierta,
Of, of, Doamne,
De-aici oi scăpa,
Of, of, Doamne,
Tu mă poți ierta,
Of, of, Doamne,
Tu mă poți scăpa!