Ciobănaș de lângă oi,
Treci cu turma pe la noi,
C-am și eu vreo trei mioare,
Le-aș paște și n-am răbdare.
Vină de la Ia la stână,
Ca să pască iarba bună,
Când te-ntorci de pe imaș
Adu-mi bade dulce caș.
Hai, hai,
De trei ori pe lângă stână..
Brânza să se facă bună, ..
Că-i ușor la închegat, ..
Ca pâinea la frământat…
[Strig]
De trei ori pe lângă stână
Da brânza să se facă bună,
Că-i ușor la închegat, mai!
Ca pâinea la frământat!.
Ciobănaș din Iaslovăț,
Porți oile-n multe părți,
Unde știu nu te găsesc,
Oile nu le zăresc.
Stâna ți-o găsesc pustie,
Turma tot în pribegie,
Cărbuni s-au stins în vatră,
Și tarla-i nemăturată.
Hai, hai
Te-aș căuta la alte stâni..
Da mă tem bade de câini, ..
Salcâmii au dat în floare..
Eu nu dau de-a ta cărare..
[Strig]
Și te-aș căuta la alte stâni,
Da mă tem bade de câini,
Și salcâmii au dat în floare,
Eu nu dau de-a ta cărare.
Ciobănaș cu oile,
Bătut-mi-te ploile
Mi-ai pierdut mioarele,
Prin toate livezile,.
Astăzi una, mâine una
Pân’ la urmă, toată turma
Eu am rămas cu oftatul,
Și cu vorbe-n tot satul.
Hai, hai,
Îndată s-a face toamna..
Eu te-aștept și pân’ la iarna..
Și de-a fi iară uitare..
Mi-oi găsi eu alinare..
[Strig]
Și-ndată s-a face toamna
Da eu te-aștept și pân’ la iarna
Și de-a fi iară uitare
Mi-oi găsi eu alinare
Mai bine ține-ți cuvântul!
Gura lumii bat-o vântul
Mai bădiță bădișor!
Sensul versurilor
O fată își exprimă dorul față de un cioban din Iaslovăț, care pare să o fi uitat. Ea își amintește de promisiunile lui și deplânge pierderea oilor, simbol al pierderii speranței și a viitorului lor împreună.