Ia seama, femeie, te iubesc infernal,
te doresc cum călugărul Ivirile sfinte,
dar atenție, principesă de stal,
ia aminte.
Nu-mi cere supunere oarbă și nici
nu-ți fa giuvaer la deșt înainte,
nici un ham n-a-ncăput pe creștetul meu,
ia aminte.
Tu, care gemi în fierbinți zvârcoliri
și-apoi blândă rămâi, nefiresc de cuminte,
îți aparțin ca vreau eu,
ia aminte.
Un miliard de comori am în inima mea,
„La început a fost cuvântul”-
eu sunt miliardar de cuvinte,
pot să-ți dăruiesc cea mai înaltă statuie de aur,
dar nici un gram din metalul libertății mele,
ia aminte!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dragoste intensă, dar subliniază importanța libertății individuale. Vorbitorul își declară afecțiunea, dar refuză supunerea oarbă, valorificând independența sa.