Lucaci Florentin feat Magic Legends Are Live – Liberi 3 (Continuare Liberi)

Liberi 3 (Continuare Liberi).
Soarele e departe, acum e ora dimineții patru.
Noapte afară, rece și cer negru ca dracul.
Liberi pornim în zori, calea o arată smartul.
Loganul 16V, cai o sută patru.
Zboară, parcă înghite drumul,
fuge în liniște, rupe pământul.
Gata cu zdruncinat și zgomote, acum merge lin,
echipat cu cele patru noi cauciucuri Micheline.
Motorul toarce ușor, mai tare bate vântul,
plecăm liberi la mare, dar ne zboară gândul.
Oare de ce soarele mai luminează pământul,
când noi iar nu ne-am ținut legământul?
Să fim iar iubiți, fericiți și liberi ca gândul,
să râdă stelele în cer, luna și pământul,
când tu încet te înalți către mine cu dor,
mă atingi cum tu știi, îmi atingi buzele ușor,
și apoi mă săruți îndrăgostită, harnică, cu spor,
îmi vine să plutesc spre cerul negru în zbor.
Tu mă săruți apăsat, mă sufoc de parcă mor,
eu mai înalt ca tine un pic, pic lung pe spate,
nu îți răspund, nu mă implic,
nu-mi fac speranțe deșarte.
Te las pe tine să te dezlănțui în van,
dar mă întreb oare cine mai e la volan?
Te-ai pus tare cu răul pe mine de un an,
crezi că am bani și portofelul baban?
Să ți-l arăt ce conține nu pot,
mă simt un nimeni și un idiot,
că nici bani de benzină 95 eu nu mai am,
bancnote n-a mai văzut săracul ghiozdan,
de-un secol, de-un deceniu, de-un an.
Am dat și faliment, am ajuns și golan,
iar din bărbat rece, matur, un puștan,
nu mai țin frână, nu mai țin de volan.
Mă scoți încet din noapte
și când pe cer apare ziua
noi suntem iar la S*****a.
Mă iei tare, mă iei ca la carte,
liberi tăiem câmpurile de spini,
fără culturi, irigații, fără mașini,
fără benzină, păduri și arini.
Liberi străbatem țara toată, întreagă,
fără petrol și gaze, ea tot ne e dragă,
fără câmpuri manoase și mii de flori,
o țară frumoasă ce pare slută uneori.
Liberi ne plimbăm acum peste tot,
tu ai slăbit rău, eu am fața de mort,
nu avem bani noi să luăm un tort.
Liberi ne dăm copiii la orice școală,
degeaba, totuna termină, e jale afară,
la ora șase nimeni nu se mai scoală.
Liberi ne învățăm copiii limbi străine,
să plece afară ca s-o ducă mai bine,
nu-i mai vedem, de nu mai ținem minte.
Liberi la telefon vorbim și scriem mereu,
în limba Windows sau limba Android,
nu-s amândouă chiar pe placul meu,
nu mai luptăm cu turcii, nici cu Baiazid.
Liberi suntem să dăm cu capul de pereți,
să culegem fructe de pădure sau bureți,
să mulgem laptele la oi și vite în găleți,
să dăm numai Coca-Cola la fete și băieți.
Liberi suntem să și murim fără servici,
iubita mea, cum tu uneori bine mai zici,
nu mai dormim în cabane, nici la plici,
din creditul ipotecar nu te mai ridici,
îl iei cu greu în euro sau franci elvețieni,
se schimbă dobânda de-ți vine să turbezi.
Liberi în zori spre țarm noi plutim,
înotăm din greu, dar până obosim,
ne zbatem un pic și apoi murim,
din haosul din jur facem sublim,
nu vedem disperarea la maxim
în ochi când cu drag ne privim.
LUCACI FLORENTIN
AUTHOR CREATOR
COPYRIGHT © 2018